Grădina Morii – luată cu asalt!
Zilele Sighetului au fost sărbătorite la finele săptămânii trecute prin noile ediţii ale Festivalului de Muzică şi Artă Medievală ”Eternul Maramureş” şi ale Galei Folk ”Floare de colţ”, organizate de Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria şi Consiliul Local Sighetu Marmaţiei, Centrul Cultural din localitate.
Sighetenii care au ieşit în centrul vechi vineri după-amiază şi sâmbătă dimineaţă au rămas … mască: parcul central (locul de desfăşurare a festivalurilor anterioare) era plin doar de vârstnici şi de copii puşi la umbră! De ce? Municipalitatea n-a mai dorit să distrugă şi ce a mai rămas din parcul secular şi nici să mai închidă circulaţia auto pe cele două artere centrale, limitrofe, care se confundă cu o parte din DN 19. De aceea, evenimentele în aer liber s-au desfăşurat în Parcul ”Grădina Morii”, pe malul Izei. Un parc care poate fi … distrus?, m-am întrebat imediat.
Vineri pe la ora 17, imediat după debutul festivalului în aer liber, am rămas plăcut surprins de felul în care au fost rânduite toate. Grupul sanitar al ştrandului limitrof a fost renovat şi redeschis publicului. În parc, mai erau amplasate şi câteva toalete ecologice. Restaurantul din preajmă a deschis o poartă şi o grădină de vară lângă parc. Restul tonetelor cu băuturi şi d-ale gurii au fost amplasate de comercianţi pe fostul teren de fotbal CIL II, aflat lângă parc, unde erau şi jocurile pentru copii şi gonflabilele uriaşe. Aleile asfaltate ale parcului erau împânzite de tonete cu produse de artizanat, podoabe sau alte obiecte de vestimentaţie. Printre arborii seculari, erau corturile şi taberele grupurilor de reconstituire istorică. Pe scena Festivalului a început muzica. Prezentator: Ioan Dorel Todea, directorul Centrului Cultural Sighet. În faţa scenei, pe terenul de baschet (asfaltat), erau sute de scaune pliante şi două rânduri de tribune (în total, peste o mie de locuri). La datorie: poliţişti locali, jandarmi, pompieri, SMURD. Prin felul în care a fost gândit şi organizat totul, Parcul Grădina Morii nu a fost ”distrus”.
Cnejii care nu-s d-acia!
De la a primele ediţii ale Festivalului medieval, au fost invitate grupuri de reconstituire istorică (daci şi romani). Localnicii n-aveau aşa ceva şi s-au gândit şi ei să facă oarece… Un profesor de istorie s-a ocupat de Cnejii de Maramureş, dar de 3 ani s-a lăsat. Vineri, în deschiderea evenimentelor, Cnejii de Maramureş purtau costume inspirate din benzile desenate sau cel mult din balurile mascate veneţiene, din perioada medievală, şi mai puţin din tradiţia locală, astfel încât Eternul Maramureş rămâne o simplă Poveste! Am văzut regine, am văzut călăi şi războinici cu suliţă, dar şi tinere mascate ce-mi aminteau de domniţele libertine ce flirtau pe la balurile din oraşele Occidentului Medieval. Doar câteva costume bărbăteşti s-au potrivit cu Maramureşul sau zona d-acia! De vină sunt probabil ”bogatele” lecturi ale tinerei generaţii sau multitudinea desenelor animate vizionate!
Sighetul între tradiţie şi modernitate
Vineri dimineaţă, la Centrul Cultural din Sighet, s-au desfăşurat lucrările Simpozionului Sighetu Marmaţiei între tradiţie şi modernitate, moderat de istoricul Gheorghe Todinca (directorul Muzeului Maramureşului) şi dr. Ilie Gherheş. În deschidere, au vorbit: dr. Dorel Todea, pr. protopop Vasile Aurel Pop, Horia Vasile Scubli (primarul Sighetului), Gheorghe Todinca (despre Maramureşul de la sfârşitul Primului Război Mondial) şi dr. Livia Ardelean: “Sighetul este atestat cel puţin din anul 1326, când pe 14 şi 17 mai au fost editate primele documente care s-au păstrat şi de care avem noi cunoştinţă cu referire la satul Sighet, o aşezare care a crescut foarte repede, astfel că pe parcursul Evului Mediu le-a depăşit pe toate cele 4 aşezări mult mai privilegiate. Sighetul le-a depăşit încă din perioada voievodală, se zice (noi nu avem documente), dar mai ales din perioada comitatului, Sighetul fiind capitala politică, fapt ce a avut rol hotărâtor în dezvoltarea ulterioară a aşezării”. Domnia sa a vorbit şi despre Maramureş în Primul Război Mondial, după documente de arhivă. Din programul sesiunii: dr. Viorel Ciubotă şi Mihaela Sălaceanu – Scrisori de pe frontul din Moldova aflate în colecţiile Muzeului Judeţean Satu Mare; dr. Mihai Dăncuş – Câteva precizări în legătură cu frontiera de nord-vest a României; dr. Daniela Bălu, Diana Kinces – Sătmăreni în Primul Război Mondial; dr. Ion. M. Botoş – Românii din dreapta Tisei la Marea Unire din 1 Decembrie 1918; dr. Constantin Buchet – Voluntarii români în Marele Război Mondial, Prima ”Alba Iulia”; dr. Ilie Gherheş – Gheorghe Vornicu, eroul de la Oituz şi Soveja (1917), implicarea sa în bătălia cultural-educaţională în Maramureşul interbelic. În pauză, a fost susţinut un moment artistic, de către prof. Ioan Szekely şi Cristian Malicski.
Paradă, muzică şi folk
După parada festivalului medieval, din seara de vineri, pe scenă au urcat o formaţie rock din Sighet, apoi Taraful Rutenilor, apoi Lupus Dacus Orchestra, Paladinii de Terra Medieş şi Fire Dream, cu un spectacol medieval – simfonic, presărat cu jonglerii cu foc, lupte cavalereşti şi dansuri medievale. Dirijorul orchestrei: Cezar Verlan (dirijorul secund al Corului naţional de cameră „Madrigal – Marin Constantin”).
Sâmbătă seara, la 30 de grade Celsius, actorul Adrian Păduraru a deschis Gala Folk. Aproape toate locurile erau ocupate la ora 19, iar spre Grădina Morii se îndreptau sute şi sute de oameni. Ducu Bertzi, iniţiator şi co-organizator al Galei, se întreţinea cu organizatorul principal, acelaşi Dorel Todea, care i-a înmânat lui Ducu primul premiu pentru folk la prima ediţie a Festivalului de Poezie şi muzică tânără de la Sighet (1974). An în care Cenaclul Flacăra devenea cunoscut din emisiunile TVR, iar printre primii folkişti (Marcela Seftiuc, Mircea Florian) se număra şi Traian Cosma, prezent zilele trecute la Sighet. Ducu Bertzi îşi aştepta familia să vină la spectacol. Este vorba de mama sa, Florica, şi de sora Cica, rămase la Sighet, dar şi de soţia Theodora şi fiul Rareş, veniţi de la Bucureşti.
În parc: Expoziţia “Medievalum”: instrumente muzicale din epoca medievală, arme de foc (7 tunuri si 10 archebuze, cu muniţia aferentă), arme cavalereşti (120 de săbii din diferite zone ale Europei şi din diferite perioade, halebarde, topoare, suliţe, săgeţi, lăncii, buzdugane, bice de lupta etc.), dispozitive de tortură, dispozitive de protecţie cavalerească: armuri, platoşe, coifuri, cămăşi şi glugi/cagule din zale, inclusiv recuzita lui Sergiu Nicolaescu, comandată special pentru filmele “Mihai Viteazul”, “Dacii şi romanii” şi “Nemuritorii”, demonstraţii cavalereşti cu diferite arme medievale, lupte full contact între cavaleri cu armură; concursuri interactive pentru public cu premii simbolice; dansuri medievale de la curţile domneşti; parada costumelor medievale create de Casa de modă Ileana Vassilev din Sighet.
La Gala Folk, au fost prezenţi: Gheorghe Şteţca şi folkiştii formaţi la Şcoala de artă ”Gheorghe Chivu” din Sighet, Anghelina Iovdii-Botoş de la Apşa de Jos – Ucraina, Mircea Baniciu & Vlady Cnejevici şi Teo Boar, Alexandru Andrieş, Florin Săsărman şi Vali Şerban, Daniel Iancu, Ştefania Iacob, Traian Cosma, Ducu Bertzi & friends (Irina Furdui, Constantin Neculae, Tavi Iacob), Emeric Imre şi Jimy El Laco, Alina Manole & band, Valter Ghicolescu, Dinu Olăraşu şi Titus Constantin.
