Când aflu despre o întâlnire a poeţilor cu publicul şi nu pot fi şi eu acolo îmi pare rău, de bună seamă. Dar mă bucur pentru bucuria pe care o poate aduce poetul şi poezia lui. Despre Sighetu Marmaţiei sau Deseşti, ştie toată lumea, fiecare în felul lui. Dar despre starea poeziei în relaţie cu oamenii, cu publicul de toate felurile, după atâţia ani, s-ar cuveni să afle nu numai participanţii şi organizatorii, ci şi publicul iubitor de poezie care vine acolo să asculte şi să se bucure de ea. Pentru ca să afle mai multă lume că poezia poate aduce bucurie, cineva trebuie să spună aceste lucruri. Sigur, ştiu că nu mă pot lăsa întotdeauna în seama relatărilor gazetăreşti. Dar poeţii, ei înşişi, ar putea vorbi, dacă vor, despre oamenii Maramureşului aflaţi de atâţia ani faţă cu Poezia. Nu ignorăm simţul poetic al maramureşenilor, care au poate una dintre cele mai frumoase poezii populare de la noi. Sau poate că nu tuturor poeţilor le place să aibă în faţă mulţimi de oameni. Fiindcă adesea poezia se rosteşte pe ton molcom.
Dar e Poezia pentru care s-au zbătut Nichita Stănescu şi Laurenţiu Ulici şi pe care o aduc poeţii ce vin aici an după an. Din Maramureş cei mai mulţi, dar şi de peste tot. Cu patronajul onorant al unui critic precum e Gheorghe Grigurcu. Şi al atâtor sigheteni care de mulţi ani se află în slujba acestei idei.
Iar Festivalul de poezie nu e doar al lor, ci – aşa cum cred eu că ar trebui să fie orice adunare de poeţi, dincolo de orice performanţă organizatorică – este un Festival al iubitorilor de poezie, al cititorilor, al căutătorilor de versuri bune – precum era cineva „căutător de vinuri bune, ca să topim clipitele deşarte”. Aşa că vin şi eu şi zic: mai întâi Poezia şi apoi vorbele.
M-aş fi dus şi eu în biserică la Deseşti, dar sunt cam departe de Maramureş. Despre recitalul de poezie al scriitorilor invitaţi şi despre vibraţia unei săli arhipline, aceeaşi de 45 de ani, aş fi vrut să afle lumea şi nu despre cine dă banii. Şi mai multă poezie, poate o săptămână a poeziei. Să aibă vreme să vină cât mai multă lume la Festival, să vină să-i asculte pe poeţi.
Ion IGNA
