La 10 ani de la primul număr care marca începutul unei reviste a satului, Cronica Satului Desești vine spre cititorii ei cu numărul 20. Marcând evenimente importante și necesare pentru viața satului.
Printre ele, punea în folosința seniorilor a Centrului medical multifuncțional, cu servicii care să ușureze și bătrânețea, și boala. Un centru care va fi completat cu un altul, cultural-sportiv, dedicat copiilor și tinerilor, care vor întregi frumos Satul bunicilor și nepoților, de pe Plaiul Soarelui, gândite și realizate cu multă trudă de părintele Ioan Ardelean și echipele care au gândit proiectele.
Numărul 20 cuprinde în paginile sale articole interesante, de la cele scrise de academicianul Ioan Aurel Pop, sau dr. Teodor Ardelean, la cele scrise de oameni ai poeziei și culturii, ai satului, care se bucură de prezența elitelor culturale și artistice, atunci când vorbim despre poezie, artă plastică, solidaritate și credință. De la Lucian Blaga, la Nichita Stănescu, de la Ioan Alexandru, la Ana Blandiana, Nicolae Dabija sau Horia Bădescu.
Sunt 28 de pagini, mărturie a unui timp, care afectează și viața Satului, și viața Omului.
Rădăcinile și satul natal
Deseștiul îl are ca fiu al satului pe PS Teofil, episcop vicar al Spaniei și Portugaliei. Care nu-și uită rădăcinile. Și mereu se întoarce la origini, binecuvântând locul care i-a marcat parcursul spiritual. Ori de câte ori ajunge acasă, la Desești, îndeamnă la respectarea memoriei înaintașilor, a părinților și a bunicilor, care au sădit credința în sufletele copiilor. Oriunde s-ar afla un român în lume, legătura cu satul natal și cu biserica în care a fost botezat nu trebuie să se stingă niciodată.
Vorbele OMULUI Teofil de Iberia îți ating sufletul și dau măsura statorniciei credinței, rugăciunii pentru binele semenilor. Mai ales pentru omul departe de țară, care are nevoie de biserică, un spațiu ce diminuează distanțele, sau le face să dispară, și rămân valorile care dau sens vieții: credința, cultura, tradițiile.
SATUL DIN VIS
Era o seară frumoasă de vară, când am rugat-o pe mami să-mi spună o poveste. Povestea era despre un sat frumos, plin de bucurie. În timp ce ascultam, începând să adorm, am văzut o lumină venind dinspre raftul cu cărți. Lumina venea de la o carte. Căzând de pe raft, cartea s-a deschis, luminând toată camera și ducându-mă într-un alt loc. Un sat al copilăriei, cu case mici, dar frumoase, cu grădini pline de flori multicolore și cu mulți copii.
Copiii se jucau pe ulițele satului, cântând și râzând. M-am apropiat de o casă și am privit pe geam. Înăuntru am văzut o bunicuță care le spunea o poveste nepoților ei. Apoi, am continuat să merg pe o potecă de piatră, care părea fără sfârșit. Dar la capătul ei era o ușă. Apăsând clanța, deodată m-am trezit în patul meu. Și m-am trezit din vis. Un vis care avea să devină realitate.
Este Satul Copilăriei, de pe Plaiul Soarelui, din Desești, satul în care locuiesc și eu. Acolo, în Satul Copilăriei întâlnim astăzi copii și bunici, fiecare cu poveștile și întâmplările lor. Și e frumos, ca fiecare vis să devină realitate. Satul meu din vis va fi locul în care copii, părinți, bunici se vor regăsi împreună. Îmi place satul, și din vis, și din realitate!
Maria ARDELEAN, cl. a VI-a, Școala „Nicolae Iorga”, Baia Mare
Mâini de ajutor și solidaritate
Cine să ajute? De la cine să aibă așteptări cei care trudesc din greu pentru comunitate? Să facă Satul Copilăriei, să facă Centrul medical multifuncțional pentru vârstnici, să facă Centrul cultural-sportiv pentru copii și tineri, să sprijine Centrul de zi? Răspunsul este amplu, dar concis sună așa: De la mulți și nebănuiți, spune părintele Ioan Ardelean.
Care este convins că e necesar, în orice comunitate, să se cunoască și un drum al crucii. Oricât ar fi de greu a merge pe acest drum !Trebuie să nu ne pierdem consecvența de a ne urma noi pe noi. Dacă nu putem schimba lumea, să nu lăsăm ca ea să ne schimbe pe noi.
Sunt mulți cei care ajută. Știuți sau anonimi. Atunci când e nevoie! Cu voluntariat sau sprijin material. Și pentru toate mâinile întinse, mulțumiri și recunoștință!
Prof. Luminița ARDELEAN
Bucurii pentru copii
Centrul de zi pentru familie și copii, “Sf. Brâncoveni”, al Parohiei Ortodoxe Desești, este unul dintre locurile căutate de oameni darnici, care vor să aducă lumină și bucurii pentru copii. Între prietenii constanți ai copiilor de la Desești sunt Asociația Oameni Darnici și Banca pentru Alimente. Care, de mulți ani, în moduri diferite și nu doar de sărbători, sprijnă furnizarea acestui serviciu social spre mai binele copiilor vulnerabili. Sunt alături de categoriile defavorizate și diminuând risipa alimentară.
Într-o lume în care poți fi orice, ei au ales să fie buni! Să fie darnici! Iar copiii, când au alături oameni darnici, le mulțumesc cu zâmbete și bucurie, împreună trăind lecția de bunătate și speranță. Și, de fiecare dată, mulțumirea și recunoștința.
Mihaela ARDELEAN
